+40 743 032 658 office@aramar.ro
Str. Petre Ispirescu,nr 46, Pitești, Argeș

O definiție simplă și pe înțelesul oricui a reciclării este procesul de descompunere și reutilizare a materialelor care altfel ar fi aruncate la gunoi și pierdute definitiv.  Lăsând aspectele teoretice deoparte, ne-am propus astăzi să prezentăm beneficiile reciclării astfel încât fiecare cititor al paginii noastre să înțeleagă faptul că în spatele legilor drastice privind reciclarea stau idei și principii solide, benefice comunităților.

Vom vedea că reciclarea nu numai că aduce beneficii mediului, dar are și un efect pozitiv asupra economiei. 

 

Principalele sectoare de activitate unde reciclarea joacă un rol important   

Beneficiile reciclării pentru mediu   

  • prin reciclare se poate stopa creșterea depozitelor de deșeuri care nu numai că poluează masiv mediul dar creează și o imagine dezolantă a orașelor, distrugând sănătatea celor care locuiesc în preajma celebrelor “gropi de gunoi”.
  • reciclând, poluanții eliberați în apă și aer se diminueaza considerabil, contribuind la stoparea factorilor care deteriorează sănătatea populației  
  • prin reciclare se reduc emisiile de gaze cu efect de seră din admosferă
  • prin reciclare economisim pe termen lung cheltuielile comunității cu energia: ca să înțelegeți mai bine,  gândiți-vă că un singur bec poate fi alimentat timp de patru ore cu energia economisită de la o singură sticlă reciclată!
  • prin reciclare se conservă resursele naturale ale Pământului

Beneficiile reciclării pentru economie 

  • studiile demonstrează că reciclarea privită ca un obicei normal poate genera locuri de muncă atât în cadrul firmelor care se ocupă cu colectarea deșeurilor, a celor care se ocupă cu reciclarea lor sau, de ce nu, în cadrul celor care se ocupă cu consultanța de mediu
  • reciclarea facilitează creșterea veniturilor unei categorii de membri ai comunității, prin valorificarea materialelor colectate la diverse unități de colectare
  • pentru fiecare loc de muncă creat în industria de gestionare a deșeurilor, reciclarea creează alte patru. 
Știi care sunt cele mai comune materialele pe care le poți recicla?

În zilele noastre există o varietate largă de materiale pe care le putem recicla, de la reciclarea deșeurilor de ambalaje, la cele de sticlă, carton sau metal, însă astăzi aducem în atenția dumneavoastră cele mai des întâlnite situații.

Reciclarea metalelor
Metalele sunt un material atât de versatil încât se reciclează foarte ușor. Prin reciclarea metalelor se reduce cu 70% consumul de energie față de producerea unui element complet nou.

  • folia de aluminiu poate fi reciclată foarte ușor prin topire sau pur și simplu prin îmbogățirea foliei reciclate cu aluminiu metalic
  • cutiile de aluminiu – într-o societate în care consumul de diverse băuturi carbogazoase conservate în cutii de aluminiu a crescut, reciclarea este o modalitate prin care s-ar putea economisi cantități mari de energie.
  • oțelul și tabla rezultată de la conserve

Reciclarea hârtiei și cartonului

  • cartonul ondulat – reprezintă cea mai mare parte a cartonului pe care il regăsim în viața de zi cu zi a oamenilor. Peste 70% din cutiile de carton au fost transformate în rumeguș, așchii de lemn sau alte produse din hârtie. Alte produse de carton reciclate sunt folosite pentru a face cutii de cereale, hârtie, etc.
  • reviste și ziare – desi trăim în era tehnologiei mai există oameni care nu ar renunța pentru nimic în lume la plăcerea de a răsfoi un ziar sau o revistă. Vă imaginați că acestea generează cantități mari de deșeuri. Studiile arată că o tonă de hârtie reciclată poate economisi suficientă energie pentru alimentarea unei gospodării timp de cinci luni!

Reciclarea sticlei
Sticlele și borcanele nu sunt la fel de versatile precum hârtia sau produsele metalice atunci când vine vorba de reciclare dar pot fi și ele excelent valorificate și reciclate. Diferitele tipuri de reciclare a sticlei se referă de obicei la culoarea sticlei sau a borcanului.

  • sticla clară – cea care constituie cea mai mare parte a pieței de sticlă, putin peste 60%
  • sticla colorată – unul dintre motivele pentru care sticla poate fi greu de reciclat este din cauza faptului că nu pot fi îndepartate culorile. De exemplu, sticla de culoarea chihlimbarului reprezintă un procent de 31% din piață deoarece poate fi refolosită numai în alte produse din sticlă de culoarea chihlimbarului atunci când este reciclată. În general, articolele sensibile la lumina soarelui sunt stocate în sticle și borcane din sticlă de culoare brună sau verde.
Metode de recuperare

Prin recuperare se înțelege extragerea din deșeuri a resurselor care pot fi refolosite. Recuperarea poate fi făcută prin reciclare, reutilizare, regenerare sau orice alt proces de extragere a materiilor prime auxiliare. Poate fi recuperată atât partea materială, cât și cea energetică. Materialele pot fi refolosite pentru a produce noi bunuri, iar energia poate fi convertită în energie electrică. Ca și în cazul eliminării, recuperarea trebuie făcută fără a periclita sănătatea oamenilor și fără utilizarea unor procese sau metode care pot fi dăunătoare pentru mediu.

Recuperarea materialelor

Pentru o reciclare reușită este nevoie de o sortare în funcție de calitatea materialului, sortare care începe prin colectarea selectivă a acestora. Ele mai pot fi separate și în instalații de sortare a deșeurilor.

Materialele obișnuite care pot fi recuperate sunt aluminiul din dozele de bere, oțelul din ambalaje alimentare și sprayuri, polietilena de înaltă densitate (engleză High-density polyethylene – HDPE) și ambalajele de polietilentereftalat (engleză Polyethylene terephthalate -PET), sticlele și borcanele, hârtia din ziare și reviste, cartonul din ambalaje.[15] Pot fi recuperate mase plastice ca policlorura de vinil (engleză Polyvinyl chloride – PVC), polietilena de joasă densitate (engleză Low-density polyethylene – LDPE), polipropilena (PP) și polistirenul (PS), deși acestea nu sunt colectate în mod curent. Produsele fabricate din astfel de materiale sunt de obicei omogene, conținând câte o singură componentă, ceea ce ușurează reciclarea. Prin comparație, reciclarea echipamentelor electrice și electronice este mai dificilă, ea necesitând tehnologii de separare a diferitelor materiale care le compun.

În depozite, recuperarea începe cu sortarea materialelor. Pentru deșeurile amestecate prima operație este mărunțirea, care este operată în mori cu ciocane, percutoare, tocătoare, rașpeluri. Urmează sortarea dimensională în site tambur, site vibratoare, separatoare balistice, sortarea densimetrică în cicloane, sortarea magnetică a materialelor feroase, sortarea optică (pentru sticlă) și, eventual, sortarea manuală. Urmează operații de purificare prin spălare. Deșeurile sortate și purificate sunt balotate în prese, fiind gata de livrare spre beneficiar.

Dacă deșeurile amestecate conțin componente biologice, acestea pot fi prelucrate biologic, însă trebuie separate dinainte pe cât posibil celelalte materiale recuperabile.

În România recuperarea este efectuată de o serie de Societăți specializate în tratarea deșeurilor în vederea reciclării.

Prelucrarea biologică

Deșeurile organice, cum ar fi resturile de vegetale, resturile alimentare și hârtia, pot fi valorificate prin compostare, care implică un proces de descompunere a materiei organice. Rezultatul este compostul, un excelent îngrășământ agricol. în timpul compostării se produce biogaz cu un mare conținut de metan, care poate fi folosit ca atare, de exemplu la aragazuri, sau în termocentrale la producerea curentului electric. Prin compostare în instalații amenajate procesul natural de descompunere a materiilor organice este accelerat.

Compostarea poate fi efectuată atât în mici instalații individuale din gospodării, cât și în mari instalații industriale (ex. stații de epurare). Ea poate avea loc atât prin fermentare aerobă, cât și anaerobă.

O altă sursă de biogaz sunt nămolurile municipale, rezultate din stațiile de epurare a apelor uzate orășenești sau din stațiile de epurare industriale.

Materiile combustibile pot fi obținute atât prin prelucrare biologică, cât și prin procese de piroliză și gazeificare la presiune înaltă în atmosferă săracă în oxigen. Metodele avansate (gazeificare cu arc de plasmă) pot produce un gaz de sinteză (syngas) cu o compoziție și mai bună, format din monoxid de carbon și hidrogen.

Recuperarea energetică

Deșeurile din care se poate recupera energie sunt lemnul (deșeuri lemnoase din culturi, deșeuri de prelucrare din industria lemnului și din demolări),[35] gazul de depozit și biogazul. Lemnul are o putere calorifică de 14–17 MJ/kg iar gazul de depozit și biogazul au compoziții asemănătoare și puteri calorifice de 20–25 MJ/m³N.[23] Ca urmare ele pot fi arse în instalații menajere, sau în cazane pentru producerea căldurii sau, cu ajutorul turbinelor, a curentului electric.